Brasov, orasul socio cultural

• Despre Brasov
• Harta Brasov
• Despre Brasov
• Brasov, orasul istoric
• Brasov, orasul comercial
• Brasov, orasul socio cultural
• Judetul Brasov
• Muzee in Brasov
• Foto & Video
• Poze Brasov
• Video

Istoric

Cultura şi învăţământul şi-au croit loc în viaţa braşovenilor încă de timpuriu. Este destul să amintim de Prima şcoală românească, din Şchei, apărută se pare înainte de 1399, cu seria sa de dascăli (familia Tempea, Diaconu Coresi, Dimitrie Eustatievici etc.) şi tiparniţă proprie. Lucrările apărute aici s-au răspândit în întreg spaţiul românesc.

Daca doriti sa scoateti maximul din sederea dvs in Brasov, atunci dati o privire la sectiunea de promotii si reduceri utile. Ati putea ajunge sa economisiti bani pe multe aspecte diferite ale vizitei dumneavoastra. Fie ca va bucurati de vizitarea unui centru de sanatate pentru tratamente de infrumusetare, sau a sta mai degrabă intr-un internet café pentru a juca PartyPoker Română aceste reduceri pot ajuta sa va imbogatiti calatoria potrivit preferintelor personale, in acelasi timp ajutandu-va sa economisiti bani la momentul potrivit! Nu uitati sa verificati din nou pentru a gasi orice reduceri actualizate si promotiile pentru aceasta zona.

Totodată, preoţi şcheieni plăteau sume, exorbitante uneori, pentru înzestrarea şcolii şi a bisericii Sf. Nicolae cu manuscrise şi tipărituri. În cetate a activat în secolul XVI umanistul sas Johannes Honterus, care a înfiinţat o şcoală, o bibliotecă şi o tiparniţă. A editat numeroase cărţi, iar biblioteca sa a fost faimoasă prin colecţia sa de incunabule. Din păcate, incendiul din 1689 le-a mistuit aproape în întregime. Începând cu secolul XIX s-au înmulţit şcolile, au apărut teatre, publicaţii, s-au organizat diverse serbări cu specific, au apărut telegraful şi telefonul. Acest veac a dat braşovenilor crema intelectualităţii sale, prin familii precum cea a Mureşenilor, Baritiu, Puşcariu, dascălii de la Gimnaziul românesc, profesorii de la liceul Honterus. Secolul XX a adus cinematograful, radioul, televiziunea, internetul. Astăzi cultura şi învăţământul sunt reprezentate şi promovate cu succes în rândul tuturor braşovenilor, prin cele mai diversificate mijloace.

Arhitectură

Arhitectura braşoveană, este specifică, fiecare casă avându-şi pitorescul ei. Ridicarea construcţiilor s-a făcut, de-a lungul timpului, conform unor principii urbanistice bine stabilite, impuse de condiţiile geografice ale Braşovului. Astfel, casele din cetate se sprijină una pe alta, pe când cele din cartierele exterioare sunt mai răsfirate.

Cu greu se mai pot întâlni astăzi clădiri vechi, datând de secole. Acestea au de regulă un singur etaj, pereţii exteriori sunt lipsiţi de ornamente, iar ferestrele sunt mici, comparativ cu standardele actuale. Exceptând Biserica Sf. Bartolomeu (secolul XIII), Biserica Neagră (secolul XIV cu excepţia boltei şi a acoperişului) şi fortificaţiile (secolul XV), se pot aminti Casa Jekelius, Biblioteca Honterus şi Grânarul oraşului, toate datând din secolul XVI.

Stilurile arhitecturale variază, de la preromantic (Cetatea Braşovia), romanic (Biserica Sf. Bartolomeu), gotic (Biserica Neagră), clasic (Poarta Ecaterinei), renascentist (astăzi mai puţin observat, datorită renovărilor, caracteristic porţilor cu boltă rotundă, interiorul Casei Sfatului), la baroc (casele secolului XVIII, în special faţada Casei Sfatului şi stucaturile locuinţelor din Şchei; catedrala romano-catolică), rococo vienez, neo-renaştere, neo-baroc, Art Nouveau (secolul XIX; toate palatele din Braşov sunt construite în acest stil), brâncovenesc (Biblioteca Judeţeană, casele din Şchei care au aparţinut familiilor domnitoare din Ţara Românească) şi modern (construcţiile de după 1980).

Instituţii de cultură

În Braşov au fost înfiinţate câteva teatre şi o filarmonică: Teatrul Dramatic Sică Alexandrescu, Opera Braşov (iniţial Teatrul Muzical, apoi Teatrul Liric), Filarmonica Gheorghe Dima, Teatrul de păpuşi Arlechino, Centrul Cultural Reduta. De asemenea, există şi o serie de organizaţii culturale, în mare parte înfiinţate după 1990. Merită să amintim de Uniunea Artiştilor Plastici, Asociaţia culturală Musashino (Japonia), Alianţa Franceză, Centrul Cultural German, British Council, Casa de cultură a studenţilor şi de Centrul Cultural Japonez. Bibliotecile sunt bine răspândite în oraş, în principal datorită filialelor bibliotecii judeţene. Au fost înfiinţate însă şi alte biblioteci: Biblioteca Alianţei Franceze, Biblioteca Consiliului Britanic, Biblioteca Universităţii Transilvania. Cartea este preţuită mult de braşoveni, aici existând atât o serie de librării şi anticariate (Librăria Şt. O. Iosif, Librăria George Coşbuc, Librăria Ralu, Librăria Teora, Anticariatul Aldus, Anticariatul Sympozion) cât şi de edituri (Aldus, Brastar, Diversitas, Editura Univ. Transilvania, Fundaţia culturală Arania, Liternet, Mix, Phoenix (Virtipolux), Romprint). Cinematografele s-au împuţinat din perioada comunistă, în principal datorită apariţiei sistemelor performante de home theatre. Cele care au mai rămas sunt: Cinematograful Modern, Cinematograful Bulevard şi mai nou înfiinţatul cinematograf din Eliana Mall. Domeniul muzicii este reprezentat din nou cu succes, de către Orchestra Filarmonicii Gheorghe Dima, formaţia rock Conexiuni, formaţia rock Ăia, formaţia rock Experimental, grupul Taine Folk, formaţia dance Hi-Q şi formaţia dance Fly Project.

Evenimente culturale importante

Festivalul Internaţional Cerbul de Aur

Cerbul de Aur este un festival braşovean de tradiţie, care adună pe scena sa tinere talente şi valori internaţionale. Festivalul a fost organizat pentru prima dată în 1968, la dorinţa expresă a guvernului român, ce vroia să demonstreze Vestului că România este o ţară deschisă.

Junii Braşoveni

În fiecare an, în Şcheii Braşovului, în prima duminică de după Paşti - a Tomii - atât braşovenii cât şi turiştii asistă la un spectacol cu elemente de mit, rit, ceremonial şi magie. Este vorba despre defilarea junilor şi manifestarea obiceiurilor pe carea aceştia le-au moştenit din timpuri străvechi.

Alte manifestări culturale

• Zilele Braşovului - anual (corelate cu sărbătoarea Junilor)
• Festivalul de Jazz şi Blues - anual
• Festivalul muzicii de cameră - anual
• Festivalul teatrului contemporan - anual
• Concertele de orgă la Biserica Neagră - săptămânal
• Festivalul Berii (Berarul mare)- anual
• Festivalul Aurora (Berarul mic) - anual
• Festivalul Recoltei - anual
• Târgul meşteşugarilor din toată ţara - anual (de obicei corelate cu Zilele Braşovului)

Educaţie

Municipiul Braşov deţine un număr de 46 de grădiniţe cu program normal sau prelungit, 28 de şcoli generale, 7 colegii naţionale care au dat ţării multe valori şi oameni de prestigiu, 7 licee, un seminar teologic, 11 grupuri şcolare, o universitate de stat cu peste 14 facultăţi şi 4 colegii, o academie a forţelor aeriene, precum şi 6 universităţi private şi un număr de şcoli postliceale. De asemenea, în Braşov se organizează periodic cursuri de limbi străine şi de (re)calificare de către diferite firme sau de către Oficiul judeţean al forţelor de muncă. Nivelul învăţământului braşovean este foarte ridicat, în instituţiile din municipiu activând unele dintre cele mai bune cadre didactice din ţară. Numeroşi elevi s-au afirmat în concursurile interne şi internaţionale, aducând Braşovului multe medalii, diplome de recunoaştere şi trofee.

Personalităţi marcante

• Familia Mureşenilor, gazetari şi scriitori
• Diaconul Coresi (1583, Braşov), meşter tipograf, traducător
• Andrei Mureşanu (16 noiembrie 1816 - 12 octombrie 1863), poet, profesor
• Ciprian Porumbescu (14 octombrie 1853 - 6 iulie 1883), compozitor
• Dimitrie Eustatievici (1730 - 1796), dascăl şi autor de manuale şi gramatici.
• Doina Cornea (30 mai 1929, Braşov), poetă şi disidentă anticomunistă
• Dr. Ioan Meşotă (1837 - 1878), profesor, membru corespondent al Academiei Române
• Dumitru Prunariu (27 septembrie 1952), cosmonaut
• Alexandru Andrieş (13 octombrie 1954), compozitor, interpret de muzică şi grafician
• George Bariţ (1812, Jucu de Jos, judeţul Cluj - 2 mai 1893, Sibiu), istoric şi publicist
• George Dima (Gheorghe Dima) (10 octombrie 1847 - 4 iunie 1925), muzician şi compozitor
• Hans Mattis-Teutsch (1884-1960), pictor
• Ion Ţiriac (9 mai 1939), sportiv şi om de afaceri
• Johannes Honterus (1498 - 23 ianuarie 1549), teolog reformator sas
• József Koszta (1861 - 1949), pictor
• Lucian Blaga (9 mai 1895 - 6 mai 1961), elev la Gimnaziul românesc
• Matthias Lassel (16 noiembrie 1760 - 23 iunie 1834), oftalmolog de faimă europeană
• Nicolae Teclu (18 octombrie 1839, Braşov - 13 iulie 1916, Viena), chimist, inventator
• Peter Maffay (30 august 1949), muzician
• Sextil Puşcariu (4 ianuarie 1877 - 5 mai 1948), academician, scriitor şi filolog
• Ştefan Octavian Iosif (11 septembrie 1875, Braşov - 22 iunie 1913, Bucureşti), poet şi traducător român
• Valentin Bakfark (1507 sau 1527 - 15 august 1576), compozitor renascentist
  

Sport

Braşovul are o veche tradiţie în domeniul sportului, încă de la sfârşitul secolului XIX înfiinţându-se aici primele organizaţii sportive (Asociaţia de Tir, Şcoala de Gimnastică şi Cântări). Anterior, fuseseră introduse sporturi precum şahul, jocul de cărţi, biliardul (secolul XVIII). Muzeul Sportului Transilvănean este printre cele mai vechi de acest gen din ţară, şi prezintă evoluţia unor sporturi consacrate în oraşul nostru. În perioada comunistă se organizau universiade, daciade la care participau obligatoriu şi sportivii braşoveni. Astăzi, infrastructura Braşovului permite practicarea unor sporturi diverse precum: fotbal, tenis, ciclism, handbal, planorism, schi, patinaj, alpinism, bowling, înot, tir, baschet, arte marţiale, echitaţie, volei sau gimnastică de întreţinere.

Nici sporturile la masă nu au fost uitate: ruletă, cărţi (mai ales în cazinouri), biliard sau tenis de masă. În fiecare an, în preajma zilei de 15 Noiembrie, la Braşov se organizează un cross în memoria victimelor autorităţilor comuniste din 1987. Tot anual, la Baza Sportivă Olimpia, se desfăşoară competiţia de tenis Braşov Challenge Cup. Merită amintite o serie de instituţii şi locaţii de practicare a sportului:

• FC Braşov
• FC Forex Braşov
• Rulmentul Braşov
• Federaţia Română de Karate Modern (F.R.K.M.) - preşedinte Adrian Popescu-Săcele, 6 dan.
• Baza sportivă Olimpia, cu Muzeul Sportului Transilvănean.
• Bazinul Olimpic Braşov
• Stadionul Tineretului
• Stadionul Municipal
• Stadionul Dinamo
• Complexul Sportiv Ion Ţiriac
• Sala Sporturilor
• Bazinul Alpin
• Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport
  

sursa: ro.wikipedia.org
Acest articol este disponibil sub licenta GNU pentru documentaţie liberă şi se bazează pe materiale din articolul "Brasov" de la Wikipedia