Brasov, orasul comercial

Dezvoltarea industrială a Braşovului a început în perioada interbelică, atunci când aici a fost înfiinţată fabrica de avioane "I.A.R." (1925). Aceasta a produs primele avioane româneşti, folosite în timpul celui de-al doilea război mondial împotriva Uniunii Sovietice. O dată cu terminarea războiului şi venirea armatei ruseşti în Braşov, fabrica a fost desfiinţată şi transformată în uzină de tractoare, iar utilajele şi echipamentul au fost confiscate, luând integral drumul Uniunii Sovietice. Astăzi, fabrica de avioane IAR funcţionează lângă Ghimbav, producând elicoptere Puma după standardele europene.

În ceea ce priveşte industria alimentară, Braşovul are o veche tradiţie a fabricilor de bere, începând cu cele ale lui Wilhlem Czell, cea de la Dârste şi terminând cu "Aurora" de azi. Este de menţionat şi vechea fabrică de ciocolată "Poiana" (ulterior Kraft Jacobs Suchard) care continuă să producă dulciuri. Mai amintim fabrica de panificaţie "Posăvarul" şi fabrica de produse lactate "Prodlacta".

În 1921 la Braşov se înfiinţa fabrica de automobile şi locomotive "ROMLOC". După venirea comuniştilor la putere, fabrica a fost redenumită "Steagu Roşu" (astăzi "Roman S.A."). Aceasta a fabricat numeroase modele de camioane, atât sub licenţă străină, cât şi după design românesc. După 1989, firma braşoveană a încercat mereu să ţină pasul cu cerinţele europene, astfel că astăzi produce o gamă largă de autobuze, autoutilitare şi autocamioane cu design nou şi elegant.

Alte firme importante în perioada interbelică erau Scherg (1823) de stofe, Schiel de utilaje hidraulice (1919), Teutsch de scule (1833) şi Kügler de ciment. Actual ele se numesc "Carpatex", "Hidromecanica", "I.U.S." şi "Temelia", sunt în majoritate firme cu capital privat şi continuă producţia.

În perioada comunistă s-au remarcat două mari intreprinderi: Uzina "Tractorul", ce a produs diferite modele şi tonaje de tractoare, şi Intreprinderea de Produse Cosmetice "Nivea", firmă care a monopolizat întreg Orientul Apropiat şi Europa estică (blocul comunist) datorită raportului calitate/preţ [1]. "Beiersdorf" a fost prezentă în România încă din 1906, mai precis, de când compania "Samy Hornstein" din Bucureşti devenea distribuitor unic al produselor "Beiersdorf". În 1949, fabrica "Nivea" din Braşov a fost naţionalizată, iar directorul ei, Tarţia Vasilică, a suferit torura aplicată de autorităţile de represiune braşovene, după care a fost trimis în temniţă la Aiud. Datorită faptului că, după război, firmei germane i-a fost confiscată marca, chestiune reparată abia în 1997, în urma unui proces, Nivea Braşov a deţinut, o vreme, monopolul asupra dreptului de utilizare a numelui său. Firma braşoveană nu mai există astăzi, locul ei fiind luat de fabrica "Colgate-Palmolive". Şi alte companii străine şi-au deschis laboratoare şi centre de producţie în Braşov de curând (d. ex. "GlaxoSmithKline").

O importantă parte a economiei braşovene se bazează pe servicii, construcţii, şi industria uşoară.

susˆ

sursa: ro.wikipedia.org
Acest articol este disponibil sub licenta GNU pentru documentaţie liberă şi se bazează pe materiale din articolul "Brasov" de la Wikipedia